Hoinărind în labirint de vise,
M-am rătăcit bizar şi eu,
Privesc acuma viaţa din culise,
Ca să-mi găsesc şi rolul meu.
Culegător de doruri din trecut,
Ce-abundă-n lacrimi ca pelinul ?
Sau poate-un înger înnăscut,
Ce se hrăneşte cu sublimul?
Sunt o ostatică pe viaţă,
Într-o lume numită Univers?
Un firicel firav de aţă?
Sau poate sunt un simplu vers?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
critica perfecţionează